Traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului şi o atingere adusă demnităţii şi integrităţii fiinţei umane, o ameninţare asupra securităţii individului şi a valorilor sociale şi morale.
Acest tip de infracţionalitate afectează în mod direct individul prin impactul pe care îl are asupra unuia dintre drepturile individuale fundamentale, libertatea individuală, societatea suportând, în acelaşi timp, influenţe negative generate de amplificarea fenomenului corupţiei, a faptelor antisociale şi violente, crearea unor mecanisme criminale care obţin profituri substanţiale din acest tip de activitate afectând stabilitatea economică şi securitatea regională.
Deşi se află pe agendele internaţionale încă din anul 2000, traficul de persoane, ca fenomen infracţional şi social, rămâne în continuare o realitate ce necesită un efort susţinut şi continuu din partea organismelor internaţionale, a fiecărui stat în parte, dar şi a întregii societăţi.
Creşterea cererii de servicii sexuale, de forţă de muncă ieftină, dorinţa de a obţine profit cu investiţii minime, sunt tot atâţia factori care influenţează în mod direct intensificarea activităţii reţelelor de trafic.
Reacţia împotriva traficului de persoane implică mai multe aspecte: ca activitate economică ilegală, traficul este una dintre resursele financiare principale ale crimei organizate; ca încălcare majoră a drepturilor fundamentale ale omului, este o ofensă adusă demnităţii umane pe care România nu o poate trece cu vederea; ca activitate ilegală transfrontalieră, este un element care ameninţă securitatea şi un domeniu de cooperare important în interiorul UE şi în parteneriat cu state, regiuni şi terţe organizaţii internaţionale.
Astfel, factorii de decizie din Uniunea Europeană au lansat un apel către comunitatea internaţională, inclusiv către instituţiile de la nivel regional şi naţional, organizaţii non-guvernamentale, internaţionale şi alte organizaţii ale societăţii civile, precum şi către instituţiile şi agenţiile Uniunii Europene, atât pentru a contracara provocările ridicate de infracţionalitatea transnaţională, cât şi pentru a oferi o reacţie clară şi cuprinzătoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi din ţările de origine, tranzit şi destinaţie. O astfel de reacţie explicită trebuie să fie în concordanţă cu standardele drepturilor omului, acordându-se o atenţie particulară traficului de femei şi copii, în conformitate cu instrumentele internaţionale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu