http://www.youtube.com/watch?v=WZf7kFRQ_UI
http://www.youtube.com/watch?v=2JuzlQC6RaM
http://www.youtube.com/watch?v=zkJNnqhfl9s
http://www.youtube.com/watch?v=52kc6XTwiVw
http://www.youtube.com/watch?v=Lb_gYu_JtWc
marți, 14 mai 2013
Măsuri de protecţie
Pentru a nu deveni o victimă a acestui fenomen, este necesar să ţineţi seama de următoarele recomandări:
- Nu accepta promisiunile persoanelor necunoscute de a pleca în străinătate pentru diverse slujbe „onorabile, care nu necesită calificare”(menajeră, baby-sitter) sau aşa-zise „angajamente artistice”! Fii reticentă faţă de propunerile făcute prin intermediul Internet-ului; un aşa zis „prieten” poate fi un infractor periculos!
- La primirea unei oferte de lucru în străinătate, trebuie aflate cât mai multe detalii despre seriozitatea acesteia, dacă firma este acreditată în vederea recrutării şi plasării forţei de muncă în străinătate şi despre tarifele practicate!
- ÎNAINTE DE A LUA DECIZIA DE A PĂRĂSI ŢARA, INFORMEAZĂ-TE! Încearcă să obţii de la Poliţie sau de la Inspectoratul Teritorial de Muncă mai multe informaţii despre angajator, dacă are dreptul să medieze angajarea în străinătate.
- Întreabă dacă vei primi permis de muncă! Doar cu viza turistică poţi munci „la negru”, dar acest tip de muncă nu-ţi oferă nici o siguranţă!
- Nu accepta să treci graniţa cu acte false!
- Nu da nimănui paşaportul, sub nici un motiv, cu excepţia organelor statului (român sau străin) abilitate să verifice actele de identitate (ex. vameşii la frontieră)! Acest document nu trebuie înstrăinat niciodată! El este singura ta dovadă de identitate, singura probă că tu exişti.
- Refuză ofertele de genul „plătesc eu cheltuielile pentru tine şi te răscumperi tu când ajungem!”
- În caz de nevoie de ajutor peste hotare, nu ezitaţi în a cere ajutorul ambasadelor României sau organizaţiilor umanitare internaţionale!
- Nimeni nu are dreptul să forţeze pe cineva să muncească pe gratis!
Dacă, totuşi, ai luat hotărârea de plecare, este bine să laşi familiei, rudelor, prietenilor, următoarele informaţii:
- Cu cine şi unde pleci;
- Locul de muncă şi locul de trai (nr.de telefon, denumirea şi adresa companiei, firmei);
- Copiile documentelor (paşaport, viză, contract), fotografii recente;
- Fă mai multe copii ale tuturor actelor necesare pentru călătorie şi păstrează-le la tine, în locuri diferite - te vor ajuta în cazul în care vei fi deposedată de acte;
- Învaţă limba ţării de destinaţie sau, cel puţin, un volum minim de cuvinte (câteva propoziţii), să te poţi descurca;
- Află diverse informaţii privind contacte în ţara de destinaţie - coordonatele ambasadei sau consulatului României în ţara respectivă sau ale ambasade/consulatului ţării împuternicite cu protecţia cetăţenilor din România, grupuri de suport, agenţii guvernamentale etc.
- Nu accepta promisiunile persoanelor necunoscute de a pleca în străinătate pentru diverse slujbe „onorabile, care nu necesită calificare”(menajeră, baby-sitter) sau aşa-zise „angajamente artistice”! Fii reticentă faţă de propunerile făcute prin intermediul Internet-ului; un aşa zis „prieten” poate fi un infractor periculos!
- La primirea unei oferte de lucru în străinătate, trebuie aflate cât mai multe detalii despre seriozitatea acesteia, dacă firma este acreditată în vederea recrutării şi plasării forţei de muncă în străinătate şi despre tarifele practicate!
- ÎNAINTE DE A LUA DECIZIA DE A PĂRĂSI ŢARA, INFORMEAZĂ-TE! Încearcă să obţii de la Poliţie sau de la Inspectoratul Teritorial de Muncă mai multe informaţii despre angajator, dacă are dreptul să medieze angajarea în străinătate.
- Întreabă dacă vei primi permis de muncă! Doar cu viza turistică poţi munci „la negru”, dar acest tip de muncă nu-ţi oferă nici o siguranţă!
- Nu accepta să treci graniţa cu acte false!
- Nu da nimănui paşaportul, sub nici un motiv, cu excepţia organelor statului (român sau străin) abilitate să verifice actele de identitate (ex. vameşii la frontieră)! Acest document nu trebuie înstrăinat niciodată! El este singura ta dovadă de identitate, singura probă că tu exişti.
- Refuză ofertele de genul „plătesc eu cheltuielile pentru tine şi te răscumperi tu când ajungem!”
- În caz de nevoie de ajutor peste hotare, nu ezitaţi în a cere ajutorul ambasadelor României sau organizaţiilor umanitare internaţionale!
- Nimeni nu are dreptul să forţeze pe cineva să muncească pe gratis!
Dacă, totuşi, ai luat hotărârea de plecare, este bine să laşi familiei, rudelor, prietenilor, următoarele informaţii:
- Cu cine şi unde pleci;
- Locul de muncă şi locul de trai (nr.de telefon, denumirea şi adresa companiei, firmei);
- Copiile documentelor (paşaport, viză, contract), fotografii recente;
- Fă mai multe copii ale tuturor actelor necesare pentru călătorie şi păstrează-le la tine, în locuri diferite - te vor ajuta în cazul în care vei fi deposedată de acte;
- Învaţă limba ţării de destinaţie sau, cel puţin, un volum minim de cuvinte (câteva propoziţii), să te poţi descurca;
- Află diverse informaţii privind contacte în ţara de destinaţie - coordonatele ambasadei sau consulatului României în ţara respectivă sau ale ambasade/consulatului ţării împuternicite cu protecţia cetăţenilor din România, grupuri de suport, agenţii guvernamentale etc.
Semnele pericolului
- Deposedarea de paşaport.
- La locul de plecare s-au adunat doar fete tinere.
- Se interzice ieşirea din maşină în locuri publice (staţii de alimentare, de exemplu). Acest lucru este foarte suspect şi trebuie să pună în gardă .
- Se propune trecerea graniţei cu acte false.
- Persoana care conduce grupul este iritată, nu se comportă firesc.
- Obligarea la prestarea unei munci în contul datoriei: persoana sau firma angajatoare refuză să plătească salariul, motivînd că acoperă cheltuielile legate de transport, de perfectarea paşaportului şi a vizei, fără a fi definită perioada de timp în care va fi achitată datoria şi natura muncii prestate.
- Abuzul emoţional şi psihologic prin înjosiri, umilinţe sau ameninţări la adresa familiei.
- Privarea de libertate - nu se permite ieşirea din cameră sau din casă, se interzice a lua contact cu prieteni sau cu altcineva.
- Se interzice accesul la mijloacele de comunicare: telefon, poştă etc.
- Permanenta supraveghere.
- Abuz fizic şi hărţuire sexuală.
- Lipsirea de orice protecţie socială în caz de îmbolnăvire.
- Dacă pe parcurs apare bănuiala că ceva nu este în regulă, e bine să se renunţe imediat – să se evadeze. Este mai uşor ca victima să scape înainte de fi vîndută.
Dacă, totuşi ai fost vîndută, trebuie să apelezi după ajutor la organizaţii oficiale (poliţie, ambasadă , consulatul român sau la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie din ţara unde te afli), la organizaţii neguvernamentale, biserici, orice instituţie publică sau chiar la trecători.
Trebuie căutată orice posibilitate de a transmite informaţia despre locul unde te afli.
vineri, 10 mai 2013
Ce este traficul de persoane?
Traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului şi o atingere adusă demnităţii şi integrităţii fiinţei umane, o ameninţare asupra securităţii individului şi a valorilor sociale şi morale.
Acest tip de infracţionalitate afectează în mod direct individul prin impactul pe care îl are asupra unuia dintre drepturile individuale fundamentale, libertatea individuală, societatea suportând, în acelaşi timp, influenţe negative generate de amplificarea fenomenului corupţiei, a faptelor antisociale şi violente, crearea unor mecanisme criminale care obţin profituri substanţiale din acest tip de activitate afectând stabilitatea economică şi securitatea regională.
Deşi se află pe agendele internaţionale încă din anul 2000, traficul de persoane, ca fenomen infracţional şi social, rămâne în continuare o realitate ce necesită un efort susţinut şi continuu din partea organismelor internaţionale, a fiecărui stat în parte, dar şi a întregii societăţi.
Creşterea cererii de servicii sexuale, de forţă de muncă ieftină, dorinţa de a obţine profit cu investiţii minime, sunt tot atâţia factori care influenţează în mod direct intensificarea activităţii reţelelor de trafic.
Reacţia împotriva traficului de persoane implică mai multe aspecte: ca activitate economică ilegală, traficul este una dintre resursele financiare principale ale crimei organizate; ca încălcare majoră a drepturilor fundamentale ale omului, este o ofensă adusă demnităţii umane pe care România nu o poate trece cu vederea; ca activitate ilegală transfrontalieră, este un element care ameninţă securitatea şi un domeniu de cooperare important în interiorul UE şi în parteneriat cu state, regiuni şi terţe organizaţii internaţionale.
Astfel, factorii de decizie din Uniunea Europeană au lansat un apel către comunitatea internaţională, inclusiv către instituţiile de la nivel regional şi naţional, organizaţii non-guvernamentale, internaţionale şi alte organizaţii ale societăţii civile, precum şi către instituţiile şi agenţiile Uniunii Europene, atât pentru a contracara provocările ridicate de infracţionalitatea transnaţională, cât şi pentru a oferi o reacţie clară şi cuprinzătoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi din ţările de origine, tranzit şi destinaţie. O astfel de reacţie explicită trebuie să fie în concordanţă cu standardele drepturilor omului, acordându-se o atenţie particulară traficului de femei şi copii, în conformitate cu instrumentele internaţionale.
Acest tip de infracţionalitate afectează în mod direct individul prin impactul pe care îl are asupra unuia dintre drepturile individuale fundamentale, libertatea individuală, societatea suportând, în acelaşi timp, influenţe negative generate de amplificarea fenomenului corupţiei, a faptelor antisociale şi violente, crearea unor mecanisme criminale care obţin profituri substanţiale din acest tip de activitate afectând stabilitatea economică şi securitatea regională.
Deşi se află pe agendele internaţionale încă din anul 2000, traficul de persoane, ca fenomen infracţional şi social, rămâne în continuare o realitate ce necesită un efort susţinut şi continuu din partea organismelor internaţionale, a fiecărui stat în parte, dar şi a întregii societăţi.
Creşterea cererii de servicii sexuale, de forţă de muncă ieftină, dorinţa de a obţine profit cu investiţii minime, sunt tot atâţia factori care influenţează în mod direct intensificarea activităţii reţelelor de trafic.
Reacţia împotriva traficului de persoane implică mai multe aspecte: ca activitate economică ilegală, traficul este una dintre resursele financiare principale ale crimei organizate; ca încălcare majoră a drepturilor fundamentale ale omului, este o ofensă adusă demnităţii umane pe care România nu o poate trece cu vederea; ca activitate ilegală transfrontalieră, este un element care ameninţă securitatea şi un domeniu de cooperare important în interiorul UE şi în parteneriat cu state, regiuni şi terţe organizaţii internaţionale.
Astfel, factorii de decizie din Uniunea Europeană au lansat un apel către comunitatea internaţională, inclusiv către instituţiile de la nivel regional şi naţional, organizaţii non-guvernamentale, internaţionale şi alte organizaţii ale societăţii civile, precum şi către instituţiile şi agenţiile Uniunii Europene, atât pentru a contracara provocările ridicate de infracţionalitatea transnaţională, cât şi pentru a oferi o reacţie clară şi cuprinzătoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi din ţările de origine, tranzit şi destinaţie. O astfel de reacţie explicită trebuie să fie în concordanţă cu standardele drepturilor omului, acordându-se o atenţie particulară traficului de femei şi copii, în conformitate cu instrumentele internaţionale.
Sfaturi utile pentru a evita o situație de trafic!
- Ţi s-a făcut o propunere?
Nu fi naiv, verifică în detaliu orice ofertă primită - Te-ai hotărât să pleci?
Lasă cât mai multe informaţii familiei - Ţi s-a oferit sprijin la plecare?
Nu da nimănui actele de identitate - Eşti deja în pericol?
Cere ajutorul oricărei persoane cu care intri în contact - Cum îţi dai seama că o persoană este victimă a traficului de fiinţe umane?
Nu ignora problemele celor din jur
Proiect – Lupta Împotriva Traficului de Persoane
Traficul de fiinte umane este considerat unul dintre cele mai grave crime din intreaga lume.
În fiecare an, în Europa sunt traficate 500.000 de persoane, marea majoritate fiind constituita din femei si fete obligate sa se prostitueze.
În Europa, cele mai afectate sunt fetele si tinerele carora traficantii le p
Traficul de fiinte umane s-a raspandit într-atat în prezent, încat este cea de-a treia activitate infractionala aducatoare de profit din lume dupa traficul de droguri si cel de arme.
Esti ambitios?
Vrei sa obtii un loc bun de munca si sa ai un venit decent?
Vrei sa calatoresti?
Speri la o viata mai buna?
Daca raspunsul la oricare dintre aceste întrebari este da, atunci ai putea fi victima traficului de persoane.
Nimeni nu vrea sa fie traficat. Victimele sunt pacalite sau fortate sa intre în situatii periculoase asupra carora nu au nici un fel de control. Aceste victime pot fi:
- Femei si copii din tarile în curs de dezvoltare
- Oameni fara bani sau fara posibilitatea de a munci sau studia
- Tineri care-si doresc o viata mai buna
Pot fi persoane cu studii superioare si apartinand tuturor mediilor, raselor si claselor sociale.
Si nu este vorba doar despre femei. Barbatii pot fi traficati pentru prestarea unor munci necalificate, mai ales cele care implica munca grea.
La ce sunt constranse victimele?
A fi exploatat – înseamna sa muncesti pentru niste bani pe care îi ia altcineva , iar tu, foarte putin sau deloc.
Credem ca stim ce înseamna acest lucru, dar oare lucrurile stau chiar asa?
Odata ce racolatorii si-au terminat treaba, victimele ajung în mainile adevaratilor baieti rai.
Acesta este momentul în care sunt agresate fizic si psihic si fortate sa faca bani pentru delincventi.
Victimele sunt constranse sa faca o multime de lucruri, dar, în principal, sa lucreze un numar mare de ore pe bani putini sau deloc sub amenintarea constanta a bataii în cazul în care nu coopereaza. Printre aceste lucruri se numara:
- Prostituare fortata – cea mai raspandita forma de traficare a fiintei umane.
- Munca fortata – cel mai des în mediul casnic, agricultura, industrie, constructii si industria serviciilor.
- Pornografia
- Activitati infractionale – cersetorie, trafic/vanzare de droguri, vanzare de bani falsi
Prin urmare, de ce ajung oamenii sa faca astfel de lucruri? Nu pot spune pur si simplu nu? Fals! Metodele de mai jos sunt utilizate în general împreuna pentru a supune victimele:
- Violenta – Traficantii îsi violeaza si îsi bat victimele pentru a le forta sa faca ce vor ei.
- Amenintari – Amenintari cu repetarea violentelor precum si amenintari la adresa familiei.
- Îndatorare – Victimele sunt presate sa munceasca pentru banii pe care traficantii le-au dat.
- Santaj – Dupa ce au fost obligate sa se prostitueze sau sa practice pornografia, victimele sunt santajate prin amenintari cum ca vor spune familiei ce fac.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)